Deglutitie dificila


Diagnostic diferential Disfagia orofaringiana Dificultatea in deglutitie pate fi deglutitie dificila de disfunctii motorii sau de leziuni structurale. Disfagia orofaringiana este mai degraba manifestarea unei tulburari motorii decat a unei leziuni structurale in raport de Disfunctiile motorii deriva din afectiunile neurologice ale musculaturii striate si din afectiuni sistemice.

circulație prostatita stagnantă rădăcină roșie împotriva prostatitei

Multi dintre pacientii cu dificultate in deglutitie orofaringiana au suferit un accident vascular cerebral. Disfagia se poate remite dupa 6 luni de la atacul acut. Simptomele apar prin obstructia jonctiunii faringoesofagiene si din reducerea fortei de propulsie a limbii, intrucat interventia presupune rezectia bazei limbii. Sunt frecvente stenozele esofagiene determinate de boala de reflux gastroesofagian. Este frecvent inelul esofagian distal localizat la jonctiunea scuamocolumnara inelul Schatzki.

Deglutitie dificila esofagian este o alta afectiune care produce disfagie. Adenocarcinomul esofagian este frecvent intalnit la barbatii de varsta medie. O cauza rara este volvulusul gastric. Hipomotilitatea musculaturii netede esofagiene sau a sfincterului esofagian inferior poate fi expresia unei afectiuni neurologice sau a unei afectiuni musculare care este responsabila de diminuarea peristaltismului sau chiar absenta acestuia si pierderea tonusului sfincterului esofagian inferior.

Aceste afectiuni predispun la boala de reflux gastroesofagian. Hipermotilitatea este caracteristica spasmului esofagian difuz. Disfagia pentru lichide este de tip orofaringian iar cea pentru solide este esofagiana. Pentru orientarea diagnosticului i se poate cere pacientului sa bea apa sub directa observatie a medicului. Debutul brusc al simptomelor este sugestiv pentru afectiuni neurologice, deglutitie dificila timp ce aparitia progresiva a simptomatologiei este sugestiva pentru tumori, iar instalarea insidioasa reflecta procese inflamatorii cum este miopatia.

Retinerea alimentelor la nivel inalt este sugestiva pentru diverticulul faringian. Pacientul cu disfagie orofaringiana este necesar sa fie investigat pentru afectiuni neurologice, musculare si sistemice. Este esentiala excluderea accidentului vascular cerebral prin realizarea unui examen neurologic complet coroborat cu investigatii imagistice.

Totodata ne intereseaza medicamentele care induc disfagie: reactii adverse neuromusculare sedative, narcotice, miorelaxante sau xerostomie anticolinergice, antihistaminice, antidepresive.

Este examinata regiunea cervicala pentru depisatarea gusii, limfadenopatiei sau maselor cervicale. Severitatea disfagiei poate fi evaluata in functie de gradul de aspiratie pneumonia de aspiratie. O informatie obiectiva este data de cantitate de alimente ingerate deglutitie dificila scaderea in greutate. Se fac investigatii pentru afectiunile sistemice cum sunt afectiunile de tesut conjunctiv. La pacientii cu acalazie mai poate aparea pirozisul senzatia de arsura in epigastru si retrosternal pretand la confuzii cu boala de refluz gastroesofagian.

In acalazie apare atat disfagie pentru lichide cat si pentru solide. Evaluarea presupune inregistrarea tulburarilor mecanismului de deglutitie inghitire si aduce informatii despre fiecare din cele patru tulburari de degltitie orofaringiana: 1 incapacitatea de a initia timpul faringian al deglutitiei, 2 aspiratia șa de bicicletă pentru prostatită ingerate, 3 regurgitarea nazofaringiana, 4 retinerea alimentelor la nivel faringian dupa deglutitie.

Pot fi detectate inele la cauza tratamentului prostatitei mucoasei, stricturi, diverticul faringian posterior sau tumori.

Totusi disfagia orofaringiana nu trebuie atribuita doar informatiilor oferite de investigatiile radiologice. Procese aflate in exteriorul tubului digestiv pot fi responsabile de manifestarile disfagice: osteofite vertebrale, procese cricofaringiene, diverticul lateral faringian.

Detectarea aspiratiei traheobronsice la examinarea videofluoroscopica este un predictor al riscului de aparitie a pneumoniei de aspiratie. Daca este evidentiata aspiratia pulmonara se instituie alimentatia nonorala. Laringoscopia se practica daca simptomatologia este sugestiva pentru leziunile de mucoasa. Manometria este complementara videofluoroscopiei si ajuta deglutitie dificila diferentierea obstructiei de la nivelul sfincterului esofagian superior de diminuarea fortei de propulsie esofagiana.

cauzele prostatitei și cum să o tratezi furnicături în uretră cu prostatita

De exemplu, deglutitie dificila cu levodopa administrat in boala Parkinson amelioreaza multe dintre manifestarile neurologice ale bolii dar influenteaza in mica masura disfagia. Endoscopia digestiva superiora este o metoda sigura care are rol diagnostic permitand prelevarea unei biopsii de mucoasa din regiunile care prezinta modificari si terapeutic mijlocind dilatarea regiunilor stenozate responsabile de disfagie.

Cauze posibile

Metoda nu este sensibila pentru leziunile provocate de esofagita de reflux, o cauza binecunoscuta a dispepsiei esofagiene. Pot fi evaluate stricturi cu diametrul mai mare de 10 mm.

prostatita 4 luni pregnancy test show prostate cancer

Tranzitul baritat este mult mai sensibil decat endoscopia digestiva superioara in diagnosticul inelelor distale si in diagnosticul acalaziei. Asociatia americana de gastroenterologie recomanda endoscopia ca prima investigatie pentru disfagia de tip esofagian.

Manometria este utila in tulburarile de hipometilitate si deglutitie dificila, dar nu stabileste un disgnostic cert. Manometria este indicata doar pentru diagnosticul acalaziei. Simptomatologia precoce, chiar severa, poate disparea dupa saptamani dupa operatie, odata cu remiterea fenomenelor inflamatorii locale. Se practica dilatarea periodica cu bujie sau balon de mm. In cazurile care necesita reinterventie deglutitie dificila simptomatologia este data de migrarea transdisfragmatica a fundoplicaturii, rasucirea fundoplicaturii sau hernie reziduala paraesofagiana.

Pentru pacientii cu disfunctie cricofaringiana primara se realizeaza dilatarea cu balon Savary, complicatiile asociate metodei fiind reduse.

  1. Dificultate in deglutitie : Poze, imagini, diagrame, ilustratii, fotografii.
  2. tactili - Traducere în engleză - exemple în română | Reverso Context
  3. Medic: Foarte multe persoane au tulburări de | sincanoua.ro
  4. În tratamentul prostatitei, se folosește un decoct
  5. Medic: Foarte multe persoane au tulburări de deglutiţie, chiar şi în depresie pot apărea probleme de înghiţire Medic: Foarte multe persoane au tulburări de deglutiţie, chiar şi în depresie pot apărea probleme de înghiţire BUCUREŞTI Scris de Elvira Gheorghita 13 iun Tulburările de deglutiţie sunt foarte diverse şi totodată frecvente şi pot apărea ca un simptom banal sau ca un context de boli grave.
  6. SPITALUL CLINIC COLENTINA - Despre Boala PARKINSON

Se practica dilatarea cu balon de dilatare cu diametru de 14 mm. Intr-un studiu, dificultatea in deglutitie s-a redus semnificativ in grupul pacientilor carora li s-a realizat dilatare cu dilatator Maloney comparativ cu grupul in care s-a practicat dilatare cu o bujie de calibru redus de 8,7mm.

Dificultați la înghițire. Disfagia: cauze, simptome și tratament. Accidentul vascular cerebral

Prokineticele ca cisaprid agonistul 5-HT4 cresc contractia esofagiana deglutitie dificila simptomatologia la pacientii cu disfagie esofagiana fara o cauza evidenta. Glucagonul inhiba contractia sfincterului esofagian inferior si se foloseste la pacientii cu bolul impactat.

viermi și prostatita ce te face sa vrei sa mergi la toaleta cu prostatita

Miorelaxantele ca nitratii, blocantii de canale de calciu si uleiul de menta reduc presiunea la nivelul sfincterului esofagian inferior si amelioreaza simptomatologia in acalazie. Antidepresivele, in special antidepresivele triciclice, reduc multe dintre simptome, inclusiv simptome asociate cu afectiunile esofagiene spastice.

intervento prostata convalescenza cum se mărește prostata cu prostatita

Antidepresivele se administreaza pacientilor fara intarzieri de tranzit semnificative. Disfagia poate fi consecinta neoplasmelor faringiene, ale limbii sau esofagiene. Severitatea disfagiei depinde de stadiul tumorii si de localizare. Tesuturile responsabile de deglutitie pot fi afectate in urma sectiunii muschilor si nervilor, pierderii sensibilitatii si prin formarea cicatricilor postoperatorii.

Miastenia gravis, de la simptome la tratament - Articole medicale

Tulburarile de deglutitie care apar dupa rezectia tumorii variaza cu localizarea deglutitie dificila, marimea, limitele rezectiei si tipul de reconstructie. Cu cat rezectia este mai mare cu atat mai mult este afectata functia de deglutitie. Cel mai mare impact asupra procesului de deglutie il are rezectia structurilor primordiale pentru formarea bolusului, tranzitul bolusului si protectia cailor aeriene ca limba, baza limbii si laringele. Rezectia planseului anterior al limbii are un impact redus in deglutie.

Interventile care intrerup arcul mandibular fara recontructie au impact negativ asupra deglutitiei. Rezectia tumorilor extinse la deglutitie dificila palatului si sinusului maxilar este insotita de reconstructie pentru restabilirea functiei de deglutitie. Cele mai frecvente complicatii asociate chimioradioterapiei sunt mucozita, edemul, durerea, cresterea vascozitatii salivei si hiposalivatia, infectiile, pierderea gustului toate contribuind la aparitia odinofagiei si disfagiei.

Sechelele pe termen lung responsabile de disfagia cronica sunt reprezentate de reducerea fluxului capilar, atrofia tisulara si necroza, alterarea gustului, fibroza neuromusculara care conduc la trismus spasmul muschilor masticatori cu dificultate in deschiderea guriihiposalivatie si infectii ale cavitatii orale.