Eleuterococul din prostatită. Sophora japoneză în tratamentul tromboflebitei și varicelor - Structura December


Q Labiile mici au o lungim e de circa cm, lăţim ea de cm şi reprezintă repliuri ale m ucoasei vulvare de o form ă m em branoasă, fiind constituite din ţe ­ sut conjunctiv, bogat în fibre elastice, lipsit de celule adipoase şi cu p rezen ţa nu­ m eroaselor glande sebacee care secretă sm egm a vulvară.

eleuterococul din prostatită

Spaţiul interlabial cuprinde vestibulul lateral — labiile mici, anterior — clitori­ sul şi posterior — m eaţuluxetral, ultim ul cuprinzând din am bele părţi orificiile glandelor p arauretrale Skene, orificiul inferior al vaginului, care poate fi circu­ lar, liniar etc. A paratul erectil este alcătuit din bulbii vaginali şi clitoris, ultimul fiind constituit din doi pedunculi vaginali, ce se unesc sub po rţiu n ea inferioară a simfizei pubiene şi form ează corpul clitorisului. Bulbii vaginali fiind tapetaţi cu muşchii bulbocavernoşi form ează constrictorul vaginului.

Ei reprezintă for­ m aţiuni erectile analoage bulbului uretral al bărbaţilor şi au o form ă ovoidală aplatisată lateral, iar dim ensiunile fiind de circa 1 cm. D intre glandele anexe fac parte glandele Skene şi glandele B artholin.

G landele Skene sunt dispuse periuretral pe părţile lateroposterioare ale m eatu ­ lui uretral. G landele B artholin sunt dispuse în treim eleuterococul din prostatită posterioară a labiilor m a­ ri, au form ă eleuterococul din prostatită şi dim ensiuni de 1 cm — lungim e şi 0,5 cm — lăţim e.

eleuterococul din prostatită

A rtera uterină este o ram ură a arterei iliace Fig. Vascularizarea organelor bazinului mic după M artius : 1 - aorta abdominală; 2 - a. La transversarea marginii ligam entului lat artera uterină trece deasupra ureterului cu aproxim a­ tiv 1,0 cm de la fornixul lateral al vaginului. A ceasta e extrem de im portant p entru intervenţiile chirurgicale.

P artea de bază a vasului, trecând deasupra m arginii laterale a uterului, alim entând am be­ le suprafeţe, se reîntoarce lateral în lat şi anastom ozând cu arte ra ovariană fo r­ m ează o ansă. A rtera uterină include ra m u rile : vaginală, cervicală, tu b ară şi ra ­ m urile care anastom ozează cu artera ovariană.

Povestea unei plante - echinacea

A rtera vaginală trece spre m arginea laterală a vaginului cedând ram uri anterioare şi posterioare uterului. R am urile vaginale anastom ozează pe am bele suprafeţe şi form ează vasele lon­ gitudinale num ite artere azigos eleuterococul din prostatită şi posterioară.

R am urile cervicală şi tubară alim entează organele în corespundere cu denum irea lor. A cestea de la col trec pe am bele suprafeţe şi form ează anastom oza arculară. R am urile tu b a ­ re transversează m ezosalpinxul şi m ezovarul, anastom ozând cu ram urile res­ pective ale arterei ovariene. A rterele ovariene sunt vase lungi. A rtera ovariană dextra îşi ia începutul de la p a rte a anterioară a aortei între aa.

Fiecare arteră coboară pos­ terior de peritoneu până la m arginea pelviană, unde fiecare arteră se întoarce m edial şi traversează vasele iliace externe, sangerari prostata în ligam entul suspensor al ova­ rului, care o conduce spre ovar şi trom pa uterină.

Рубрика: Exacerbarea cronică a prostatitei trichomanade

A rtera pudendală internă este o ram ură a arterei hipogastrice. Lângă b a ­ za diafragm ei urogenitale ea se divizează în arte ra peritoneală şi artera clitori- diană. U ltim a are 2 ra m u ri: profundă şi dorsală. Venele pelvisului în cea mai m are m ăsură corespund arterelor, vena iliacă internă fiind vena p rin ­ cipală a porţiunii inferioare a pelvisului. Sistemul limfatic pelvian Vasele limfatice parcurg calea asociată venelor. Vasele lim fatice ale celei m ai inferi­ oare porţiuni a vaginului, vulvei, peritoneului şi anusului se varsă în nodulii lim fatici inghi­ nali superficiali şi fem urali superficiali adia­ cenţi.

Nodulii inghinali sunt aranjaţi în 2 râ n eleuterococul din prostatită duri, iar cel inferior este situat de am bele părţi ale porţiunii superioare a venei safene m ajore.

eleuterococul din prostatită

Sistemul limfatic pelvian: Mai departe vasele lim fatice trec în nodulii fe­ 1 - nodulii iliaci comuni; murali profunzi, care se află m edial de capătul 2 - nodulii iliaci externi; superior al venei fem urale. Vasele limfatice 3 - nodulii iliaci interni. O parte relativ mică finisează în nodulii aortali şi inghinali. Vasele lim fatice ale uretrei, vezicii urina­ re şi porţiunii intrapelviene a ureterului trec îndeosebi în grupul hipogastric, în­ să o parte din cele ale vezicii urinare pleacă spre grupul iliac extern şi comun.

Vasele limfatice ale colului, uterului şi porţiunii superioare a vaginului pleacă spre nodulii limfatici iliaci. Vasele lim fatice ce m erg de la fundul uterului şi li­ gam entul lat anastom ozează de obicei cu vasele lim fatice ale trom pelor uterine şi ale ovarelor, ascendent parcurgând calea în com un cu vasele ovariene spre n o ­ dulii aortali.

Dischinezia biliară

Vasele lim fatice de la rect, porţiunea inferioară a vaginului, vasele vulvei şi perineului se revarsă în grupul de noduli inghinali fig. Nervii pelvieni Viscerele pelvisului, la fel ca şi cele ale abdom enului, sunt inervate de d o ­ uă sisteme nervoase a u to n o m e : sim patic şi parasim patic. Prim ul este rep rezen ­ tat de plexul hipogastric ce se prelungeşte cu plexul aortal. Plexul hipogastric e alcătuit din fibre postganglionare derivate de la gan­ glionii m ezenterici inferiori.

Plexul pudendal pleacă eleuterococul din prostatită la p a rtea inferioa­ ră a plexului sacral şi ram urile sunt distribuite spre podişul pelvian şi perineu. Ram urile de bază sunt: nervul visceral pelvian, nervul m uşchilor levatori, ra ­ m urile coccigiene şi nervul pudendal. Nervul pudendal e ram ura cea mai m are a plexului pudendal şi serveşte ca sursă principală de inervaţie a eleuterococul din prostatită uşchilor şi cu- tanei perineului.

Nervul perineal perforând diafragm ul urogenital cedează ram uri către p e ­ rineu, muşchiul ischiocavernos, bulbocavernos şi sfincterul u retrei fig. Nervul dorsal al clitorisului cedează ram uri spre corpul cavernos al clitori­ sului şi suprafaţa cutanată a glans clitoridis. Eleuterococul din prostatită asem enea dintre nervii pelvieni fac parte nervul cutanat ce inervează labiile m ari şi mici îm preună cu nervul ili- oinghinal; nervul genitofem ural şi nervul anococcigian.

Nervii viscerali pelvieni Fig. Vascularizarea şi inervaţia perineului : 1 - a. Ele trec anterior de rect unde se ram ifică excesiv plexul hem oroidal şi apoi continuă anterior spre viscere, confluând cu plexul hipogastric. Aceşti nervi conţin fibre parasim patice preganglionare şi nu se alătură sau com unică cu lanţul ganglionar sacral pe parcursul său. Organele adiacente organelor genitale feminine D intre organele adiacente ale organelor genitale fem inine fac p a r te : peri- neul, vezica urinară şi rectul.

Tinctură de aralia manșuriană: instrucțiuni de colectare și utilizare. Aralia în creștere Manchu

Perineul este o regiune de form ă rom boidală, ce include un com plex de ţe ­ suturi m oi piele, muşchi, fasciicare include ieşirea din cavitatea m icului ba­ zin închizând-o. Tot complexul dat de ţesuturi moi este inclus în com ponenţa diafragm ului urogenital şi diafragm ului pelvian.

D iafragm ul urogenital diafragm a urogenitalisavând o form ă de triunghi cu vârful o rientat spre simfiza pubiană, ocupă p a rte a an terio ară a perineului. Prin diafragm ul dat trece u retra şi vaginul.

M uşchii diafragm ului urogenital se îm part în superficiali şi profunzi fig. C ătre cei superficiali se refe ră : m uşchiul superficial transvers al p erin eu ­ lui, bulbospongios şi ischiocavernos. D in cei profunzi fac p a r te : m uşchiul p ro ­ fund transvers al perineului şi m uşchiul sfincter al uretrei.

eleuterococul din prostatită

Stratul superficial este prezen tat de m uşchiul im par, num it sfincterul ex­ tern al anusului m. Fascia superficială fascia perinei superficialisce constituie o contin are a fasciei subcutane com une şi acoperă stratul superficial de m uşchi ai dia- Fig. Muşchii perineului: 1 - m.

Prostatita tribulus ,metode medicale pentru tratarea prostatitei

Fascia pelviană fascia pelviscare e determ inată de o continuare a fas­ ciei iliace în regiunea bazinului mic şi este constituită din două foiţe fasciale — parietală şi viscerală.

Fascia diafragm ului urogenital fascia diaphragm atis urogenitalis este constituită de asem enea din două lam ine — superioară şi inferioară, care aco­ peră muşchiul profund transvers al perineului şi m uşchiul sfincter al uretrei, şi în comun form ează diafragm ul urogenital. Irigarea perineului cu sânge se realizează din ram urile arterei pudendale interne a. De la ea deviază câteva ram uri de m are calibru: artera rectală inferioară a.

Sângele venos este tran sp o rtat prin venele om onim e în vena iliacă internă. Vasele lim fatice se scurg în ganglio­ nii limfatici inghinali superficiali. Inervaţia perineului se realizează din contul nervului pudend, de nervii rectali inferiori nn.

eleuterococul din prostatită

Vezica urinară este un organ cavitar m uscular localizat sub p eritoneu im e­ diat posterior de osul şi simfiza pubiană. La fem ei vezica urinară este dispusă mai anterior decât la bărbaţi, deoarece este prezent uterul. E a se află între sim ­ fiza pubiană şi uter. In tim pul gravidităţii fundul vezicii iese din pelvis datorită persistenţei uterului m ărit. Vezica urinară de obicei este sub form a unei piram i­ de cu 3 la tu ri: m arginea cea mai lată, baza vezicii, se află vizavi de peretele a n ­ terior al vaginului, m arginea cea mai m ică — apexul sau vârful — este întinsă spre simfiza pubiană şi se prelungeşte cu ligam entul om bilical ce eleuterococul din prostatită extinde pe peretele abdom inal anterior.

Tinctură de aralia manșuriană: instrucțiuni de colectare și utilizare. Aralia în creștere Manchu

Form a este variabilă, depinzând de gradul de ex­ tindere, natura fixării acestuia şi, în sfârşit, de corelaţia cu alte structuri. Vezica urinară de pulbere pentru prostatită tinde să fie mai extinsă transversal şi se aplatizează în p artea superioară. Suprafaţa anterioară a ei aderă intim la uter, form ând sacul vezico- uterin fornixul anterior al vaginului.

C ând vezica se extinde, ansele intestinu­ lui subţire la fel vin în apropiere. Inferior de peritoneu, baza vezicii este în co­ relaţie cu colul uterin şi fornixul anterior al vaginului. In regiunea m edială a acestei suprafeţe este o concentrare de ţesut areolar ce conţine vene ad eren eleuterococul din prostatită la suprafaţa posterioară a vezicii cu suprafaţa an terio ară a colului uterin şi p artea superioară a vaginului.